sâmbătă, 1 martie 2014

Sigmund Freud - Vis si telepatie

Vis si telepatie, de Sigmund Freud

Extras  din  lucrarea  editata   de  AROPA:  "Psihanaliza  fenomenelor  oculte"
dedicata  cıtorva texte scrise de Sigmund Freud. 

In acest extras avem o analiza  de vis "telepatic" pe care Freud o supune studiului de tip psihanalitic. Visul provine de la un corespondent necunoscut care i l-a comunicat prin mai multe scrisori.

Cu unul din ei am corespondat deja ınainte; el a avut amabilitatea, ca si alti multi cititori, sa -mi comunice observaăii extrase din viaăa de zi cu zi, si din alte surse. De asta   data ,  acest  om,  extrem  de  cultivat  si  de  inteligent,  mi-a  pus  in  mod  expres materialul sau la dispozitie, in cazul in care as  vrea sa -l utilizez pentru publicare.

Iata  scrisoarea sa:

Cred ca   visul  care urmeaza   este  suficient  de  interesant pentru  ca  sa   vi-l  ofer  ca material pentru studiile dumneavoastra .
Trebuie sa  va  spun ın prealabil: fiica mea care este maritata  la Berlin asteapta  sa nasca  pentru prima oara  la jumatatea lunii decembrie a.c. Aveam intentia sa  merg la Berlin cu aceasta  ocazie ımpreuna  cu sotia mea (a doua), mama vitrega  a fiicei mele.
In noaptea de 16 spre 17 noiembrie am visat, mai precis si mai real ca niciodata , ca sotia mea a nascut gemeni. Ii va da pe cei doi copilasi, au o mina  stralucitoare, rozalii si bucalati, cıt se poate de clar, dormind alaturi ın patutul lor, nu-mi dau seama ce sex  au,  unul  -  cu  parul  blond  ca  si  spicul  de  grıu  are  precis  trasaturile  mele amestecate  cu  trasaturile  sotiei  mele,  celalalt  -  cu  pa rul  brun-saten  are  precis trasaturile  sotiei  mele  amestecate  cu  ale  mele. Ii  spun  sotiei  mele  care  are  parul blond-roscat: nu incape ındoiala  ca  parul brun-saten al copilului  tau  va deveni si
el  roscat mai  tırziu. Sotia  mea ii  alapteaza   pe  copilasi. Ea  tocmai a  fiert    dulceata intr-o chiuveta  (tot ın vis) si cei doi copilasi s-au catarat ın chiuveta  si o ling.

Iata  visul.
 M-am trezit de patru sau cinci ori ın timp ce visam ıntrebındu-ma  daca este adevarat ca  avem gemeni, fara  sa  pot conchide cu toata  certitudinea ca  nu am facut decıt sa  visez. Visul a durat pına  la trezire, chiar si putin dupa  trezire, pına  cınd m-am  lamurit  pe  deplin cum  stau  lucrurile. La  micul  dejun  i  l-am  povestit  si  sotiei mele care s-a amuzat copios. Ea mi-a zis: Nu cumva a nascut gemeni Ilse (fiica mea)?
I-am ra spuns: Nu-mi prea vine sa  cred, caci nici ın familia mea si nici ın cea a lui Gs. (sotul ei) nu au existat gemeni. Pe 18 noiembrie, la orele 10 de dimineata , am primit o  telegrama   trimisa   ın  dupa -amiaza  precedenta   de  ginerele  meu,  ın  care  eram anuntat ca  s-au na scut doi gemeni, un baietel si o fetita . Nasterea s-a produs, prin ur-mare, ın momentul ın care visam ca  sotia mea a nascut gemeni. Evenimentul a avut loc cu patru saptamıni mai devreme decıt am socotit cu totii bazındu-ne pe supozitiile fiicei mele si ale sotului ei.
Si  asta  nu-i  totul: In  noaptea  urmatoare, am  visat  ca   fosta  mea  sotie,  defuncta , mama fiicei mele, a luat ın grija  patruzeci-si-opt de nou nascuti. La primirea primilor doisprezece, am protestat. 
Aici visul se sfırseste.

Fosta mea sotie a iubit mult copiii. Adeseori afirma ca  si-ar dori o droaie de copii, cu cıt mai multi cu atıt mai bine, si ca  s-ar simti ın stare sa  faca  pe ıngrijitoarea la o gradinita  de copii. Zgomotul si tipetele copiilor erau muzica sa favorita . Adeseori se ıntımpla sa  invite o ceata  de copii de pe strada , sa -i ospateze ın curtea vilei noastre cu ciocolata  si prajituri. Fiica mea, dupa  ce a nascut si, mai ales, dupa  ce i-a trecut surpriza nasterii survenite prematur, a gemenilor si a diferentei lor de sex, s-a gındit de-ndata ,  fara   ındoiala ,  la  mama  sa,  stiind  cu  cıta   bucurie  ar  fi  ıntımpinat  ea evenimentul. ” Oare ce ar spune mama acum daca  ar sta la ca patıiul meu de la uza ?
Acest  gınd  i-a  trecut  mai  mult  ca  sigur  prin  minte.  Si  iata   ca   eu am  avut  visul  cu prima mea sotie defuncta , pe care am visat-o rareori, de care n-am mai vorbit dupa primul meu vis si la care nici macar nu m-am gındit.
Credeti  oare  ca   coincidenta  visului  cu  evenimentul,  ın  ambele  cazuri,  este ıntımplatoare?  Fiica  mea,  care tine  mult  la  mine,  s-a  gındit  fara   ındoiala   ın  mod special  la  mine  ın  clipele  nasterii,  cu  atıt  mai  mult  cu  cıt  i-am  scris  adeseori  ın privinta conduitei pe care sa  o aiba  ın timpul sarcinii si nu am slabit-o cu sfaturile mele.

Este usor de ghicit ce am raspuns acestei scrisori. Trebuia sa  constat cu amaraciune ca   si  la  corespondentul meu  interesul  analitic  era  obturat  de  interesul  telepatic;  asa ıncıt am  evitat ıntrebarea  sa  directa   remarcınd  ca   visul contine, de  altminteri,  multe lucruri  ın  afara  raportului  sau  cu  nasterea  gemelara ,  si  i-am  cerut  sa -mi  comunice informatiile si asociatiile susceptibile de a-mi permite interpretarea lui.
La  care,  am  primit  aceasta   a  doua  scrisoare  care,  nici  ea,  nu  satisface  complet asteptarile mele:

Raspund  abia  astazi  la  scrisoarea  dumneavoastra   amicala   din 24 a  acestei  luni. Accept bucuros sa  va  comunic ” fara  omisiuni si rezerve  toate asociatiile care mi-au venit. Din pacate, putine - poate mai multe prin viu grai...
Ei bine, sotia mea si cu mine nu mai dorim copii. De altfel, nu am avut, ca sa  spun asa,  un  raport  sexual;  ın  perioada  visului  cel  putin  nu  a  existat  nici  un  ” pericol .
Nasterea  fiicei  mele  care  a  fost  asteptata   pentru  jumatatea  lui  decembrie  a  facut, natural, obiectul unor conversatii numeroase ıntre noi. Dar fata mea a fost examinata si radiografiata  asta  vara  si, dupa  constatarile sale, consultantul a diagnosticat ca  va fi un baiat. Sotia mea a declarat atunci: ” Ce-as mai rıde sa  fie o fetita  . A mai zismatunci ca  ar fi mai bine daca  ar fi un H. decıt un G. (numele ginerelui meu), fiica mea este mai draguta si are mai multa  prestanta  decıt ginerele meu, desi el a fost ofiter denmarina .  Ma   intereseaza   chestiunile  legate  de  ereditate  si  am  obiceiul  sa   caut asemanrile la copilasi. Inca  ceva! Avem un catelus care manınca  cu noi la masa , ısi primeste pateul si linge farfuriile. Tot acest material s-a reıntors ın vis.

Iubesc  mult  copiii  si  am  afirmat  adeseori  ca   as  mai  creste  cu  placere  ınca   un sufletel, acum cınd pot sa  o fac cu mai multa  ıntelegere, interes si calm, dar cu sotia mea, care nu are capacitatile necesare pentru o educatie temeinica  a copilului, nu am vrut sa  am copil. Iata  ca  visul ımi face cadou doi - sexul, nu l-am diagnosticat. Inca  si azi ıi va dın paturile lor si le recunosc limpede tra sa turile, unul este mai ” eu-ınsumi , celalalt mai mult sotia mea, dar fiecare are si ceva din celalalt. Sotia mea are parul blond-roscat dar unul dintre copii ıl are saten (roscat), brun. Zic: ” Si asta va deveni roscat mai tırziu . Cei doi copii se catara  pe o chiuveta  mare ın care sotia mea amesteca  ın dulceata , si ling marginile si fundul chiuvetei (visul). Originea acestui detaliu este  usor  de  explicat,  de  altfel  nici  ansamblul  visului  nu  ar  fi  dificil  de  ınteles  si interpretat, daca   n-ar  coincide  cu  nasterea  neasteptata   si  precoce  a  nepoteilor  mei (cu  trei  saptamıni  mai  devreme),  coincidenta   aproape  orara   (nu  as  putea  spune  cu precizie cınd a ınceput visul, nepoteii mei s-au nascut la orele noua , noua  si un sfert; ın jurul orelor zece m-am dus la culcare si noaptea am visat), si daca  nu am fi stiut dinainte ca  va fi baiat. Cu siguranta , ındoiala  privind  exactitatea  afirmatiei  - baiat
sau fata  - poate face sa  apara  gemeni ın vis, dar mai ramıne coincidenta temporala  a visului  gemelar  cu  nasterea  neasteptata ,  si  cu  trei  saptamıni  ın  avans,  a  gemenilor fetei mele.

Nu  este  pentru  prima  oara   cınd  evenimentele  de  la  distanta   acced  la  constiinta mea ınainte  de a  afla  despre  ele.  Unul  dintre  mai  multe  altele: ın  octombrie,  m-au vizitat  cei  trei  frati  ai  mei.  Noi  nu  ne-am  mai  gasit  ımpreuna   de  treizeci  de  ani (desigur  ca  ın  doi  mai  des),  exceptınd,  pe  fuga ,  la  ınmormıntarea  tata lui  meu  si  a mamei  mele.  Moartea  lor  era  asteptata   -  ın  nici  un  caz  nu  am  ” presimtit-o .  Dar, cınd  ın  urma   cu  circa  25  de  ani  a  murit  cel  mai  tınar  din  fratii  mei,  brusc,  pe neasteptate,  la  vırsta  de  zece  ani,  am  gındit  imediat  -  cınd  factorul  mi-a  ınmınat cartea postala  care anunta moartea sa, si fara  sa -i arunc vreo privire - : aici scrie ca fratele tau a murit. Si totusi era singur ın caminul familiei noastre, un baiat pleznind de sanatate, ın timp ce noi ceilalti patru frati mai ın vırsta  ne luasem zborul de acasa si eram absenti. Din ıntımplare, cınd m-au vizitat fratii mei, conversatia noastra  s-a purtat pe marginea acestei experiente pe care am trait-o atunci si iata  ca  cei trei frati au scapat cu totii, ca la ordin, declaratia ca  li s-a ıntımplat si lor atunci exact acelasi lucru  ca  si  mie.  N-as  putea  spune  daca   lucrul  s-a  ıntımplat  identic,  ın  orice  caz fiecare  a  declarat  ca   a  presimtit  aceasta   moarte  ca  o  certitudine,  ınainte  ca  stirea primita   putin  dupa   si  total  neasteptata   sa   o  fi  notificat.  Toti  patru  sıntem  pe  linia maternala  naturi sensibile si ın acelasi timp persoane robuste, dar nici unul din noi nu a  fost  atras  de  vreo  forma   de  spiritism  sau  ocultism  -  ba  chiar  le  respingem  cu hotarıre.  Toti  cei  trei  frati  ai  mei  sınt  diplomati  universitari,  doi  sınt  profesori  de liceu, unul sef geometru, mai degraba   chitibusari decıt fantasti. - Cam asta-i tot  ce pot  sa   va   zic  despre  vis.  Daca   vreti  sa   utilizati  pentru  publicare,  pun  totul  la dispozitia dumneavoastra.
 Daca   vom  trece  acum  la  tratamentul  analitic  al  acestui  vis,  va  trebui  sa   ne recunoastem din nou insatisfacăia. Materialul de gınduri pe care visa torul ıl ataseaza conăinutului manifest al visului este si el insuficient, cu el nu putem face nici o analiza a visului. Visul, de pilda , insista  minutios asupra asemanarii dintre copii si parinti, el discuta  de culoarea parului lor si despre probabila ei modificare ın timp, iar pentru a explica aceste detalii etalate pe larg, visatorul nu ne da  decıt o informatie indigenta , cum ca  el s-a interesat dintotdeauna de problemele legate de asemanare si ereditate; si totusi, noi avem obiceiul de a cere mult mai mult. Dar ıntr-un punct, visul permite o
interpretare analitica , si tocmai acolo analiza, care altminteri nu are nimic de-a face cu ocultismul,  vine  ıntr-o  maniera   remarcabila   ın  sprijinul  telepatiei.  Numai  datorita acestui punct va  solicit atentia asupra acestui vis.

Daca  examinati corect problema, visul acesta nu are nici un drept la calificarea de ”telepatic. El  nu-i comunica  nimic  visatorului, nimic  care  -  sustras cunostintei  sale obisnuite - sa  se petreaca  simultan ıntr-un alt loc; ceea ce povesteste visul este cu totul altceva  decıt  evenimentul  de  care    informeaza     telegrama  din  ziua  care  a  urmat noaptea visului.  Visul  si evenimentul  difera   asupra unui punct  extrem de  important, dar si concorda , lasınd la o parte simultaneitatea, ıntr-un alt element foarte interesant.

In  vis,  sotia  visatorului naste gemeni. Dar ceea ce  s-a  petrecut  este ca   fiica  lui  care traieste departe a nascut gemeni. Visatorul nu ignora  aceasta  diferenta , dar nu pare sa cunoasca   vreo  explicaăie  care  sa -l  ajute  sa   o  depaseasca ,  si  ıntrucıt  el  nu  are  nici  o ınclinatie  oculta ,  dupa   zicerile  lui,  se  multumeste  sa   ıntrebe  cu  timiditate  daca coincidenta visului si evenimentului ın punctul nasterii gemelare poate fi altceva decıt o ıntımplare. Dar interpretarea psihanalitica  a viselor  aboleste aceasta  diferenăa  ıntre vis si eveniment, si le da  amındurora acelasi continut. Daca  vom  apela la materialul asociativ  al  acestui  vis,  el  ne  arata ,  ın  ciuda  saraciei  sale,  ca   exista   aici  o  legatura afectiva   ıntre  tata   si  fiica ,  legatura   afectiva   atıt  de  obisnuita   si  de  naturala   ıncıt  ar trebui sa  ıncetam sa  ne rusinam de ea, care cu siguranăa  nu reuseste sa  se exprime ın viata   decıt  ca  interes  tandru,  si  nu  antreneaza   ultimele  sale  consecinte  decıt  ın  vis.

Tatal stie ca  fiica sa tine mult la el, el este convins ca  ea s-a gındit mult la el ın ceasul marii ei ıncercari; eu cred ca  el ıl invidiaza  pe ginerele sau, pe care ıl blagosloveste ın scrisoarea  sa  cu  cıteva  remarci  depreciative  -  pentru  fiica  sa.  Cu  ocazia  nasterii (asteaptata  sau perceputa  prin telepatie) s-a trezit ın inconstient dorinta refulata : mai bine ar fi sotia (a doua) mea - si aceasta  dorinta  este cea care deformeaza  visul si este responsabila   de  diferenta  dintre  continutul  manifest  al  visului  si  eveniment.  Avem dreptul  sa   ınlocuim  ın  vis  a  doua  sotie  cu  fiica.  Daca   am  avea  mai  mult  material pentru  acest  vis,  cu  siguranta   ca  am  putea  sa   consolidam  si  sa   aprofundam  aceasta interpretare.

Si iata -ma  ajuns la ceea ce vroiam sa  va  arat. Ne-am fortat sa  fim cıt se poate de impartiali si am admis doua  conceptii despre vis deopotriva  de posibile si deopotriva de nedemonstrabile. Dupa  prima, visul este reactia la un mesaj telepatic: fiica ta este pe cale de a aduce pe lume doi gemeni. Dupa  a doua,  el se bizuie pe un travaliu de gındire inconstient pe care l-am putea traduce cam asa: asta zi este precis ziua ın care trebuie sa  aiba  loc nasterea, daca  tinerii de la Berlin s-au ınselat ıntr-adevar cu o luna , asa  cum  eu  cred  de  fapt.  Si  daca   sotia  (prima)  mea  ar  mai  fi  trait,  ea  nu  s-ar  fi multumit numai cu un copilas . Pentru ea, ar fi trebuit cel putin gemeni. Daca  aceasta  a
doua conceptie este buna , nu mai avem nici o problema  suplimentara . Este un vis ca oricare altul. La gındurile visului (preconstiente) care au fost mentionate s-a adaugat dorinta  (inconstienta ), ca nimeni alta decıt fiica sa -i devina  a doua sotie visatorului, si astfel s-a produs visul manifest care ne-a fost comunicat.

Dar  daca   preferati  sa   presupuneti  ca  mesajul  telepatic  al  nasterii  fiicei  a  ajuns  la visator, atunci se nasc noi ıntrebari asupra raportului unui asemenea mesaj si asupra influentei sale asupra formarii  visului. Raspunsul  vine de  la  sine si  poate  fi  furnizat fara   nici  un  echivoc. Mesajul  telepatic  este  tratat  ca  o  bucata   de  material  destinata formarii visului, ca un oricare alt stimul care vine din exterior sau din interior, ca un zgomot  jenant  venind  din  strada ,  ca  o  senzatie  insistenta   venind  de  la  un  organ  al visatorului. In exemplul nostru, vedem cu limpezime cum mesajul este transformat ın ımplinire de dorinta  cu ajutorul unei dorinte refulate si a asteptarii nerabdatoare, dar din  nefericire  nu  putem  arata  cu  aceeasi  claritate  cum  s-a  contopit  el  ıntr-un  vis ımpreuna   cu  un  alt  material  simultan  treaz.  Mesajul  telepatic  -  daca   tot  trebuie  sa -i
recunoastem realitatea - nu poate schimba deci nimic din formarea  visului,  telepatia nu are nimic de-a face cu esenta visului. Pentru a evita impresia ca  as  vrea sa  ascund o obscuritate ın  spatele unui cuvınt  abstract  dar sunınd  bine,  sınt gata  sa   rezic:  esenta visului  consta   ın  procesul  particular  al  travaliului  visului,  care  transporta   gındurile preconstiente  (resturile  diurne)  cu  ajutorul  unei  motiuni  de  dorinta  inconstienta   ın continutul manifest al visului. Dar problema telepatiei priveste la fel de putin visul ca si problema angoasei.

Sper  ca  ma   aprobati  ın  aceasta   privinta ,  dar  ca  ımi  veti  obiecta  curınd  ca   exista totusi si alte vise telepatice unde nu exista  nici o diferenta  ıntre eveniment si vis, si unde nu putem gasi nimic altceva decıt restituirea nedeformata  a evenimentului. Inca o data , eu nu cunosc, din propria mea experienta , asemenea vise telepatice dar stiu ca au  fost  raportate  adeseori.  Sa   presupunem  ca   avem  de-a  face  cu  un  asemenea  vis telepatic  fara   deformare  sau  amestec.  Atunci  se  pune  o  alta   ıntrebare:  oare,  chiar putem numi vis o asemenea experienăa  traita  telepatic? O veti face fara  ındoiala  atıta timp  cıt  veti  urmari  limbajul  uzual  popular  pentru  care  tot  ce  se  ıntımpla   ın  viata noastra  psihica  ın timpul perioadei somnului se numeste vis. Probabil ca  mai ziceti si: m-am ıntors ın vis, si ca  gasiti si mai putin incorect sa  ziceti: am plıns ın vis sau m-am angoasat ın  vis. 

 Dar  remarcati  totusi  ca  ın  toate  aceste  cazuri  utilizati  unul  ın  locul altuia, fara  distinctie, ”vis si ”somn, sau ”stare de somn. Cred ca  ar fi ın interesul preciziei  stiintifice  sa   separam  mai  bine  ”visul  si  ”starea  de  somn.  De  ce  sa trebuiasca  sa -i furnizam noi un pendant confuziei suscitate de Maeder care descopera o  noua   functie  pentru  vis,  refuzınd  total  sa   distinga   travaliul  visului  de  gındurile latente  ale  visului? Asa  ca ,  daca   trebuie  musai  sa  ıntılnim  un  ”vis  telepatic  pur  de acest  gen,  noi  vom  prefera  cu  siguranta   sa -l  numim  o  experienta   traita   telepatic  ın stare de somn. Un  vis  fara   condensare,  deformare,  dramatizare,  fara  ımplinirea unei
dorinte ınainte de toate, nu merita  desigur acest nume. Imi veti aminti ca  exista  ınca  si alte productii psihice ın somn carora ar trebui atunci sa  le refuzam numele de ”vis.

Se  ıntımpla   ca  experiente  traite  aievea ın  timpul  zilei  sa   se  repete  pur  si  simplu  ın somn;  recent,  reproducerile  ın  ”vis  ale  scenelor  traumatice  m-au  constrıns  la  o reviziune a teoriei visului; exista  vise care se disting de specia obisnuita  prin calitati aparte, care nu sınt la drept vorbind nimic altceva decıt fantasme nocturne fara  altera-re,  nici  amestec,  ıntru  totul  asemanatoare  fantasmelor  diurne  binecunoscute.  Ar  fi desigur  jenant  sa   excludem  aceste  formatiuni  de  la  calificativul  ”vise.  Dar  toate acestea  vin  frumusel  din  interior,  sınt  produsele  vietii  noastre  psihice,  ın  timp  ce ”visul telepatic pur ar fi, dupa  ınsusi conceptul sau, o perceptie venita  din exterior, vizavi de care viata psihica  s-ar comporta de o maniera  receptiva  si pasiva .

Recomandari :

Obiceiuri de zi cu zi care iti distrug creierul !!!
Tulburari psihice - noutati 
Autocontrolul emotional 
ISTORIA PSIHOLOGIEI
Îmbunătăţeşte -ţi memoria cu 75 % !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu